.::.Asociatia Speologica Exploratorii.::.

<> Monitorizare chiroptere <> Celebrarea 50 de ani Exploratorii <> Congresul National de Speologie <> Pestera Buhui <> Pestera Tolosu <> Pestera Exploratorii 85 <> Noi colegi <> Pestera Liliecilor <>

| forum | contact |

Index

Despre ASE

Stiri
Scurta imagine
Istoric
Aniversare ASE 50
Sediu
Consiliul director
Structura tehnica
Parteneri, colaboratori
Finantatori, donatori
2 la suta » 3 la mie
Fa o donatie !

Membrii

Hai cu noi
Membrii ASE
Statut

Activitati Speologice

PESTERI
Cercetare speologica
Proiecte speologice
Tabere Speologice
Ture Speo
Salva

Activitati de Mediu

Proiecte curente
Programe
Plan Operational
Raport Activitate
Proiecte de mediu
Alte proiecte
Teme

Publicatii

InfER
Carti
Articole membrii
Pliante, Afise
Harti

ASE membra a

Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii, IUCN

Federatia Romana de Speologie

Societatea Romana de
Speologie - Carstologie

Coalitia Natura 2000

Fundatia pentru Tineret Caras Severin

Turism - Vizitare
Imagini - Prezentare
Cercetare - Istoric

«« Inapoi la Arii protejate in Caras Severin

REZERVATIA NATURALA EZERISEL
CATEGORIA IV IUCN

Consideratii generale privind situatia teritorial-administrativa

Rezervatia Naturala Ezerisel in suprafata de 117 ha este de tip forestier si cuprinde parcelele 70-73 si 75 din unitatea de productie a I-a, Ocolul Silvic Resita. Aria protejata are urmatoarele limite:
- La nord limita porneste de la borna 162 si continua pana la borna 144, de unde traverseaza drumul forestier Ezerisel si in continuare merge pe culme pana la borna 141.
- La est limita porneste de la borna 141, continua pe culme pe la borna 138 si ajunge pana la borna 180.
- La sud limita pleaca de la borna 180, continua la bornele 179 si 178, pana la borna 161.
- La vest limita porneste de la borna 161 si continua pana la borna 162.
Din punct de vedere teritorial-administrativ, rezervatia este situata pe teritoriul comunei Ezeris satul Soceni, judetul Caras Severin.
La rezervatie se ajunge pe drumul national Resita - Caransebes dupa care la km 8 se intra pe drum forestier in lungime de 0,8 km, care ajunge pana la rezervatie.
Rezervatia Naturala Ezerisel a fost infiintata prin Legea nr. 5/2000 si are ca obiectiv, protectia si conservarea ecosistemelor forestiere precum si a speciilor autohtone naturale si a speciilor exotice introduse in cultura, in scop didactic, pentru elevii liceelor de silvicultura din Caransebes si Timisoara si studentii Facultatilor de Silvicultura din tara ca si pentru unele cercetari din domeniul silviculturii.
Initial in aceasta zona s-a urmarit realizarea unui parc dendrologic.

Elemente privind cadrul natural in zona in care este situata aria protejata

( geologie, geomorfologie, hidrologie, climatologie, soluri etc. )

Geologie

Stratul litologic este format din micasisturi strabatute de cuartite, argile si nisipuri argiloase.

Geomorfologie

Aria protejata este situata in zona de dealuri ale Banatului, la altitudini cuprinse intre 300 m si 450 m si cuprinde paduri situate in bazinetul vaii Ezerisel.
Expozitia generala a ariei protejate este determinata de acest parau, astfel ea este nordica pentru parcelele 73, 74 si 75, sudica pentru parcelele 70 si 71 si vestica pentru parcela 72.
Desi, suprafata ariei este redusa, se inregistreaza mai multe topoclimate care se reflecta in tipurile de statiune si multitudinea speciilor, astfel ca pe versantii insoriti cu fenomene de podzolire a solului este instalat gorunul pur cu elemente de cer si garnita, precum si cu unele specii introduse pe cale artificiala, iar pe versantii umbriti apare fagul cu elemente de diverse foioase.
Sub raportul pantei, suprafata cea mai mare este situata pe pante cuprinse intre 160-300.
Configuratia terenului este ondulata in cea mai mare parte si in mica masura plana.
Formele de relief cele mai importante sunt versantii si culmile cu forme rotunjite caracterizate prin lipsa de umiditate in sol in perioada secetoasa.

Hidrologie

Reteaua hidrologica este reprezentata de paraul Ezerisel care se ramifica la obarsie in mai multe paraiase secundare in general lipsite de apa. Paraul Ezerisel are debit variabil mai mare primavara putand sa sece complet in verile secetoase.

Climatologie

Padurile din aceasta zona se incadreaza in tipul climatic Cfbx cu urmatoarele caracteristici: ierni mai blande, veri cu temperaturi mai moderate prin amplitudini mai mici ale temperaturii, precipitatii medii anuale de cca. 750 - 800 mm. Temperatura medie anuala in jur de 100 C.
Ingheturile timpurii nu sunt periculoase, in schimb cele tarzii pot afecta dezvoltarea normala a vegetatiei. Climatul fiind temperat cu influente mediteraneene este caracterizat prin ierni scurte, de asemenea si primaverile, acestea sunt bogate in precipitatii, veri destul de calduroase si toamne lungi, uneori secetoase.
Numarul zilelor favorabile vegetatiei forestiere este de cca. 260 zile.
Regimul eolian este normal, vanturile cele mai frecvente sunt din NV si SV, cu intensitate mai mare primavara si toamna fara insa sa provoace doboraturi si rupturi ale arborilor.

Soluri

Solurile din aria protejata care ocupa cea mai mare suprafata sunt reprezentate de tipul brun eumezobazic tipic, uneori slab podzolit (u.a. 70H, 71A,E,H, 72A,B,C,E, 73A, 74A,B,C, 75A) raspandit in fagetele pure de limita inferioara si in subetajul gorunetelor in care ocupa versantii umbriti si vaile adapostite.
Solurile brune luvice sunt raspandite in gorunetele insorite (u.a. 71B,C,D,F,G, 72D,73B, 75B,C) si in unele unitati amenajistice in care s-au introdus specii prin cultura.
Tipurile de statiuni in aria protejata sunt:
- Tipul 6.1.3.2. Deluros de cvercete de poroductivitate mijlocie, podzolit edafic, mijlociu profund, cu graminee mezoxerofite (u.a. 71B,C,D,F,G, 72D, 73B, 75B,C)
- Tipul 6.2.5.2. Deluros de cvercete cu fagete de limita inferioara, de productivitate mijlocie, brun edafic, mijlociu profund cu Asperula - Asarum (u.a. 70A,B,C,D,E,F,G,H, 71A,E,H, 72A,B,C,E, 74A,B,C, 75A).

Vegetatia si fauna din aria naturala protejata

Vegetatia forestiera-tipuri de padure, specii indigene si exotice introduse prin cultura, specii erbacee, specii protejate, etc
Conditiile fizico-geografice, pedologice si climatice sunt propice dezvoltarii vegetatiei forestiere. in aceste conditii arboretele din aria protejata se afla intr-o zona cu grad de favorabilitate mijlocie care determina si o productivitate medie a acestora.
Arboretele naturale sunt constituite din gorunete si fagete, in compozitia carora intra diseminat si unele specii de amestec (tei, frasin, cires carpen, paltin) si intr-o proportie foarte redusa isi face loc sleaul de deal cu gorun.
Aceste arborete sunt situate in etajul deluros de cvercete (gorun, cer, garnita) si sleaul de deal (FD2) si fac parte din formatiunile de fagete pure de dealuri, de gorunete pure, de sleau de deal cu gorun.
Astfel padurile existente in arie se incadreaza in urmatoarele tipuri:
- Tipul 5.1.3.1. Gorunet de coasta cu graminee si Luzula (sp) (u.a. 71B,C,D,F,G, 72B, 75B,C)
- Tipul 4.3.1.2. Faget cu flora de mull (u.a.70E,F,G,H, 74A,B,C, 75A)
- Tipul 5.3.1.4. Sleau de deal cu gorun si fag de productivitate mijlocie (u.a.70A,B,C,D, 71A,E,H, 72A,B,C,D,E)
Majoritatea padurilor din arie sunt de tip natural fundamental de productivitate mijlocie cu exceptia unor arborete create prin plantatii cu specii indigene si exotice pe suprafete mici in care tipurile de padure sunt artificiale, de productivitate mijlocie.
- Fagetele de deal se afla la limita inferioara de raspadire a fagului. Aici predomina solurile brune, eumezobazice, cu mull, mijlociu productive.
- Fagul este specia principala si este dominanta, iar diseminat i se adauga paltin de munte si de camp, gorun, tei, frasin, carpen, cires. Arbustii sunt slab reprezentati de alun si soc negru. Speciile de ierburi intalnite sunt: Asperula, Dentaria, Rubus hirtus Festuca, Luzula albida, Carex pilosa, etc.
- Gorunetele sunt de productivitate mijlocie, cu humus de tip moder, si specii de Festuca si Luzula, alaturi de gorun apar specii de amestec carpen, jugastru, mojdrean, cer, etc.
- Arbustii sunt reprezentati prin corn, lemn cainesc, paducel, sanger, darmox, etc. Stratul ierbos este de asemenea abundent cu graminee, specii de carex si frecvent Luzula albida.
- Sleaul de deal cu gorun putin reprezentat pe soluri brune tipice, eubazice, slab podzolite. Alaturi de gorun si fag apar specii de tei, frasin, paltin, carpen, jugastru, cires etc. in tabelul numarul 1 sunt redate speciile forestiere introduse prin plantatii in perioada anilor 1965-1970, in parcelele incluse in anul 2000 in aria naturala protejata.
Din datele prezentate rezulta ca lucrarile de ingrijire a puietilor pana la realizarea starii de masiv si in continuare taierile de ingrijire constand in degajari si curatiri nu s-au executat la timp ori s-au realizat cu o periodicitate prea mare in raport cu cresterea si dezvoltarea acestora si la un nivel de calitate slab, fapt pentru care unele specii reprezentate printr-un numar mic de exemplare au disparut sau sunt pe cale de disparitie, iar altele introduse pe suprafete mai mari si-au redus mult numarul de exemplare si suprafata.
De mentionat si faptul ca bradului si mai putin duglasului le-au fost taiate in mai multe randuri varfurile pentru pomi de iarna.
Pentru salvarea unor specii amenintate cu disparitia se impune luarea de masuri in acest an si in anul urmator pentru efectuarea de lucrari in vederea salvarii acestora de la moarte si crearea de conditii pentru asigurarea cresterii si dezvoltarii acestora.

Fauna caracteristica zonei in care se afla aria protejata

Teritoriul din zona in care se afla aria protejata este bogat in specii de nevertebrate si vertebrate. Fauna de nevertebrate este dominata de coleoptere, opilionide urmate de colembole, arahnee, chilopode, formicide, gasteropode, diptere si lepidoptere. Fauna de reptile este reprezentata prin prezenta unor elemente termofite ca: Lacerta viridis Lacerta agilis Lacerta muralis siculiventris etc.
Dintre speciile de pasari mentionam ciocanitoarea neagra, ciocarlia, sfranciocul, pitigoiul, vrabia stancuta si multe altele. Fauna de mamifere este reprezentata de mistret, caprior, lup, vulpe si altele. Speciile de mistret si caprior datorita braconajului practicat prezinta efective reale sub nivelul celor optime.

Activitati care se desfasoara pentru conservarea capitalului natural

( prevenirea si combaterea impactelor negative in arie si in zona limitrofa acesteia prin actiuni de supraveghere, paza, control, actiuni de constientizare si informare a populatiei, etc. )

De la instituirea regimului de arie naturala protejata prin Legea nr. 5/2000 si pana in prezent, rezervatia Ezerisel a fost gestionata ca si inainte de infiintare de Directia Silvica Resita prin Ocolul Silvic Resita.
In aceasta situatie ocolul silvic a asigurat prin personalul de teren paza padurilor din rezervatie in cadrul unei suprafete constituite intr-un canton silvic de cca. 4 ori mai mare fata de cea din arie, iar periodic a efectuat si controale in special cu privire la prevenirea si combaterea taierilor ilegale de arbori de catre unii cetateni din localitatile invecinate (Soceni, Terova). De mentionat este faptul ca preocuparile pentru efectuarea lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor si de igienizare prin extragerea arborilor uscati, cazuti si rupti de vant si de zapada si de curatire a Vaii Ezerisel de unele materiale lemnoase, au fost mai mult sporadice. Asa se explica si faptul ca unele specii introduse in cultura prin plantatii au disparut sau sunt pe cale de disparitie (Ginkgo biloba, Liriodendron tulipifera, Seqvoia giganteum, Ligvidanberg, Quercus coccinea, Quercus imbricaria, Quercus velutrina, Abies grandis etc).
De asemenea trebuie evidentiat faptul ca desi au fost luate masuri pentru prevenirea actelor de braconaj la speciile de interes vanatoresc acestea s-au produs si ca efect au dus la scaderea efectivelor reale sub nivelul celor optime, stabilite pe baza unor criterii bine determinate. De asemenea apreciem ca actiunile organizate privind informarea si constientizarea populatiei cu privire la rolul ariilor naturale protejate s-au realizat intr-o masura redusa. Avand in vedere faptul ca gestionarea padurilor din aria protejata s-a desfasurat cu inregistrarea multor deficiente care au creat unele impacte negative asupra ecosistemelor forestiere, apreciem ca prin atribuirea acesteia in custodia Directiei Silvice Resita multe deficiente din cele semnalate vor fi eliminate si ca starea actuala a arboretelor se va imbunatatii in viitor.

Raport privind starea actuala in care se afla aria naturala protejata, cuprinzand principalele aspecte care pot cauza prejudicii habitatelor naturale, florei si faunei salbatice

Aria protejata are limite naturale formate din culmi cu exceptia limitei de vest care este reprezentata de linia electrica de inalta tensiune intre bornele silvice 161 si 162.
In prezent limitele nu sunt marcate prin semne de natura celor prevazute in Hotararea de Guvern nr. 230/2003 pentru parcuri, iar numerele bornelor amenajistice desi sunt scrise pe arbori de limita, bornele din piatra ori beton cu exceptia celei cu numarul 140 lipsesc, fapt pentru care se impune de urgenta realizarea acestora si montarea lor.
De asemenea lipsesc amenajarile strict necesare la intrarile inspre rezervatie si in rezervatie constand din porti, bariere, locuri de campare, vetre pentru foc, panouri explicative si de avertizare etc. Drumul principal auto forestier ce duce in rezervatie este deteriorat si necesita a fi reparat, sub linia electrica ce formeaza una din limitele ariei se afla materiale lemnoase de o parte si alta a drumului, rezultate din defrisarea traseului de vegetatie forestiera, depuse dezordonat in gramezi care necesita a fi evacuate de urgenta.
Podetele de traversare a paraului Ezerisel sunt putrede si complet degradate, iar albia majora a acestuia este plina de materiale lemnoase in cea mai mare masura putrede, datorita carora pe anumite portiuni paraul este colmatat motiv pentru care si-a modificat albia.
Datorita faptului ca dupa plantare si in continuare dupa realizarea independentei biologice, speciile exotice si autohtone nu li sau creat conditii normale de dezvoltare urmare a intarzierii lucrarilor de ingrijire si conducere, unele specii chiar unicat au disparut pe parcursul a 35 ani de la introducerea in cultura.
Pagube se mai aduc de turisti, florei indicatoare a diferitelor tipuri de padure si de statiuni forestiere dar si vegetatiei forestiere prin ruperea de flori, ramuri, culegerea de fructe si seminte, precum si faunei salbatice prin nelinistirea animalelor prin fluieraturi, strigate si zgomote ori culegerea de oua si stricarea cuiburilor de pasari.
De asemenea numarul redus de animale in rezervatie se datoreaza exercitarii vanatorii si mai ales practicarii braconajului prin diferite mijloace uneori chiar de membrii vanatori.
De asemenea prin unele activitati care se desfasoara in afara perimetrului ariei protejate dar in imediata apropiere a acesteia se produc impacte negative.
Dintre aceste activitati mentionam exploatarile forestiere, exercitarea vanatorii la speciile de interes vanatoresc, taierea ilegala de arbori din zona de limita a ariei cu alte terenuri cu vegetatie forestiera, pasunatul cu ovine si chiar existenta retelei de linii electrice. Apreciem ca prin masurile si actiunile ce se vor intreprinde dupa incheierea conventiei de custodie se va asigura mentinerea in stare favorabila atat a habitatelor naturale cat si a florei si faunei salbatice.

web counter 1

Asociatia Speologica Exploratorii
Str. Sportului, Nr 5, Sc 3, Ap 3, Cod 320110, Resita,
Caras - Severin, Romania
Telefon 0721 147774, 0729 974808
e-mail : aser_ro(at)hotmail.com
e-mail webmaster : itdep_er(at)yahoo.com